Sfânta nesimţire

Din ce în ce mai dese cazurile ce ajung la urechile opiniei publice,legte de slujitori ai Bisericii. Şi nu pentru că înainte nu s-ar fi întâmplat asemenea lucruri, ci pentru că oamenii încep să realizeze că depozitara celui mai important tezaur de încredere din partea românilor este înnecată în minciună şi că dincolo de faţa pioasă şi tonul smerit e o adevărată încrengătură de interese cuantificate în cel mai concret mod:în bani. Adică în ceea ce taman Biserica numea ochiul Necuratului…
A devenit curent să auzim de divorţ în rândul preoţilor, de afaceri, de preţuri pentru “prestaţii”,de cote impuse enoriaşilor pentru ceară sau alte lucruri asemănătoare. Nu mai este nimic deosebit dacă auzi de preoţi pedofili, de maici care nasc,de călugări care leagă pe cruce pentru a scoate diavolii din om, de slujitori ai altarelor care practică ritualuri assimilate vrăjitoriei. Toate, dar absolute toate, sunt încălcări grave ale legilor bisericeşti şi de multe ori intră în tangenţă şi cu niscai articole din Codul Penal. Numai că, în fucţie de cotizaţiile către cei aflaţi mai sus în ierarhia bisericească, toţi cei ce încalcă aceste legi găsesc, de cele mai multe ori, creştinească iertare şi bine-meritată înţelegere.
Am avut norocul, privilegiul de a cunoaşte câteva nume grele ale ortodoxiei noastre şi chiar să fiu cununat de un om de o aleasă şi greu de egalat sfinţenie, episcopul Gherasim Putneanul. De la el ştiu că este o gravă încălcare a legilor Bisericii să ceri bani pentru oficierea tainelor între care se numără şi botezul şi nunta. Şi de la preotul cu inimă şi cu har care mi-a botezat pruncul şi nu a vrut sub nici o formă să accepte vreo plată. Şi am văzut şi partea cealaltă, când pentru a creştina un copil mi s-a pus tarif şi pe săvârşirea slujbei de către preot, pe “concertul”dascălului, pe bunăvoinţa femeii care vindea lumânări,pe apa folosită pentru cristelniţă şi pentru un băiat care ajuta pe lângă altar…
Este un lucru bun faptul că abuzurile şi nesimţirea unor purtători de sutană sunt aduse la cunoştinţa tuturor şi că teama ce însoţea orice pornire de a reacţiona este, încet-încet, învinsă. Nu este admis după nici un fel de lege ca o poziţie care cere dincolo de toate HAR şi unde se ajunge ,din nou, în urma săvârşirii unor taine, să fie ocupată de tot felul de inşi grobieni,complexaţi, taraţi, care nu au avut altă recomandare pentru a ajunge să poarte haina preoţească decât teşchereaua plină de bani a babachii, cum ar fi zis Alecsandri. Şi pohta neostoită de arginţi a vremelnicilor conducători ai turmei…
Scriam nu de mult că BOR este cea mai tare afacere. Datele care au ajuns în presă dovedesc din plin acest lucru. Iar dacă vom realiza că acele cifre cuprind doar partea văzută a afacerilor Bisericii ne vom putea face o părere mai aproape de adevăr asupra sumelor care se manipulează în fapt. Până atunci, vom avea în continuare în faţa ochilor imaginea călugărilor şi maicilor ce vor cere tot felul de contribuţii pentru tot felul de lăcaşe, a preoţilor care vor pretinde partea leului pentru orice silabă rostită şi a tot felul de chermeze (pardon…agape) puse la cale cu autorităţile politice de toate culorile unde se vor pecetlui înţelegerile pentru voturi (cu preoţii în rol de agenţi electorali) şi pentru contribuţii de la bugetul de stat (cu aceiaşi preoţi în calitate de încasatori ai banilor publici).
Nu ştiu cât se mai pot bucura românii de rând la apropierea oricărei sărbători. Ştiu sigur că preoţii, hoţii şi cârciumarii îşi freacă mâinile anticipând câştigul ce va să vină.

Reclame