Un personaj cel puţin ambiguu- Cristian Diaconescu

Vineri, 30 martie, ministrul Cristian Diaconescu ar fi trebuit să susţină, la Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava, o prelegere cu titlul “Politică şi diplomaţie”. Numai că nu a fost să fie…Comunicatulde pe site-ul universităţii informează că ministrul nu a putut da curs invitaţiei din cauza apariţiei unor evenimente internaţionale care îl reclamau prezenţa. Până aici nimic deosebit. Se întâmplă de atâtea ori ca evenimente care au fost cuprinse în anumite calendare să fie amânate în ultimul moment datorită unor situaţii fortuite. Nu afirm că nu se va fi întâmplat aşa ceva şi în cazul de faţă, numai că trecând pe mai multe canale tv, am putut vedea augusta persoană a ministrului Diaconescu la acţiuni de partid şi nu la evenimente internaţionale. Pot admite că imaginile văzute erau de arhivă şi nu de ultimă actualitate, numai că, o scurtă vizită pe site-ul Ministerului de Externe ne lămureşte că în ziua de 30 martie ministrul nu a avut nici un eveniment oficial. Pe data de 29 a avut o comisarul european Maria Damanaki şi o conferinţă privind politicile UE la Marea Neagră. Data de 30 cuprindea activităţi ale cărui personaj central a fost Bogdan Aurescu.
Nu mă miră absolut deloc faptul că odată cu apropierea alegerilor de tot felul personajele politice sunt cuprinse de o anumită frenezie şi de tot felul de tendinţe schimbiste, oportuniste,fripturiste. Cristian Diaconescu se încadrează perfect în acest tipar. Trecerea lui de la PSD la UNPR de acum câţiva ani în urmă a fost la fel de palpitantă precum un scenariu de telenovelă. Nu era el cel şantajat din interiorul partidului? Nu era el dizidentul unor idealuri care nici până în ziua de astăzi nu au fost precizate? Nu era el neînţelesul profund cu fraze eliptice, criptate, precum ale lui Petrache Lupu de la Maglavit ? Personal m-am simţit jignit de absenţa domnului ministru de la această manifestare unde,( nu-i aşa?) era vioara întâi. Şi nu pentru că nu mi-am găsit lumina călăuzitoare în vorbele lui, ci pentru că, dincolo de toate, promisiunea pe care o faci unei instituţii de învăţământ care pregăteşte şi specialişti în relaţii internaţionale, trebuie onorată. Omul Diaconescu, cu amantele lui, cu spaimele lui legate de spionii din partid şi alte asemenea bau-bau-ri nu mă interesează. Este un simplu muritor şi atât. În schimb, ministrul de externe este oglinda unei ţări, a unei civilizaţii, a unui mod de a gândi şi a face politică. Iar prin neprezentarea sa la Suceava, ministrul Diaconescu a dovedit încă o dată că politica noastră rămâne balcanică prin maniere, promptitudine, ţinută şi de multe ori prin limbaj. Şi nu vorbesc despre balcanismul pitoresc ,ci despre caricaturizarea a tot ceea ce ar trebui să reprezinte repere de cinste, moralitate, corectitudine.
Comunicatul de pe site-ul USV lasă să se întrevadă posibilitatea reprogramării acţiunii la o dată de comun acceptată. Sincer să fiu, nu ştiu dacă m-ar mai interesa. La urma urmei ce m-ar putea învăţa domul Diaconescu legat de politică şi diplomaţie? Care este politica de a trece dintr-un partid în altul pentru a obţine postul de ministru de externe? Politica de a negocia plimbarea fundului dintr-o barcă în alta în funcţie de interes? Cum se fac banii prefăcându-te că îndeplineşti o misiune de maximă importanţă pentru toţi conaţionalii tăi? Zău că pe astea le-am „prins” deja din zbor. Avem cursuri intensive televizate şi dramatizate de mai toate „personalităţile” momentului!!!

Reclame